Istoria sexualita¿ii I

Istoria sexualitäii trebuia sa aiba ¿ase volume. Michel Foucault, unul dintre cei mai influen¿i gânditori ai secolului XX, nu a mai apucat sa scrie decât patru. Doar trei au fost publicate în timpul vie¿ii lui (între 1976 ¿i 1984): Voin¿a de a ¿ti, Folosirea placerilor, Grija de sine. Al patrulea volum, Marturisirile carnii, a aparut postum în Fran¿a abia în 2018. Pentru prima data în România va aparea întreaga serie în colec¿ia FilosoFii Academos, în traducerea inedita a lui Bogdan Ghiu. S-a considerat multa vreme ca modernitatea a impus un discurs de cenzura sexuala. Proiectul lui Foucault contrazice aceasta teza. Cum? Demonstrând ca, începând din secolul al XVII-lea, în späiul culturii europene s-a manifestat constant o voin¿a sistematica de a ¿ti totul despre sexualitate prin crearea unui întreg mecanism social de administrare a ei ¿i näterea unei adevarate "scientia sexualis" - de unde decurge ca atât controlul (practica confesiunii, medicina, psihanaliza, dreptul etc.), cât ¿i transgresiunea (literatura erotica) au fost de fapt forme de proliferare, nu de negare a discursului despre sex. De ce suntem atât de fascinäi de sex ¿i sexualitate? O uimitoare explorare a motivelor pentru care sim¿im nevoia de a analiza ¿i discuta în mod constant despre sex, precum ¿i o investigare a mecanismelor sociale ¿i mentale ale puterii care ne determina sa raportam întrebarile despre cine suntem la felul în care ne concepem sexualitatea. MICHEL FOUCAULT (15 octombrie 1926 - 25 iunie 1984), filosof, istoric al ideilor, scriitor ¿i critic literar francez, a lasat posteritäii o opera cu puternice ecouri în filosofia ¿i istoria ¿tiin¿ei, în psihanaliza, în sociologie etc. A absolvit École Normale Supérieure, unde a studiat filosofia cu Merleau-Ponty, ¿i Universitatea Sorbona, ob¿inând pe rând trei licen¿e: în filosofie (1948), în psihologie (1950) ¿i în psihopatologie (1952). Între 1954 ¿i 1960 a predat franceza la Universitatea din Uppsala, lucrând apoi pentru scurte perioade de timp la universitäile din Var¿ovia, Hamburg ¿i Tunis. A revenit în Fran¿a, unde a fost mai întâi titular al catedrei de filosofie de la Universitatea Clermont-Ferrand, apoi la Universitatea Paris VIII, iar din 1970 a fost profesor la Collège de France din Paris. Printre car¿ile sale se numara: Näterea clinicii, Arheologia cunoäterii, Cuvintele ¿i lucrurile, Ordinea discursului, Guvernarea de sine ¿i guvernarea celorlal¿i, Anormalii etc. De aceläi autor, la Editura Trei au mai aparut Istoria nebuniei în epoca clasica ¿i Discursul filosofic.